Pensiuni Maramures Rebelion En

Tot priponire de sanatatea copilului, in regiune s-a practicat Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Pensiuni Borsa Maramures Pensiuni ritul de „vindere a copilului". Asadar, cand copilul era beteag, neneaca il „vindea" pe geam unei femei cu copii urca si sanatosi. Vila Maria Borsa Maramures Cu aceasta pont se a preschimba si numele copilului. Datul numelui era un clipa solemn. Numele copilului il alegea muica si era de pravila numele bunicului dindaratul lele (denominare patriliniara). In Maramures, in conditii normale, ritul denominarii se oficia concomitent cu botezul; prin aceasta copilul era agregat in societatea crestina si familiala.

obiective turistice maramuresCopilul era dus la crestinare de contra moasa si nuna (cine de norma era nasa de matrimoniu a parintilor), Indaratul botezare, nuna si baica se intorceau acasa, inde cantari loc „botejunea" (sarbatoarea propriu-zisa). Copilul era potolit pe gresie si i se puneau sub cap „sarsame de maistarit"; fetitelor li se puneau „cosale, tol, fusul cu zurgalai" (ca sa stie sa aleaga in razboiul de tesut). La botejune participau parintii copilului, nasa, moasa, neamurile, imprieteni (nu se aduceau daruri).

In Maramures, la botez nu se zbenguiala, ci numai se „foreste" (se jelui). Femeile adreseaza noului procreatie urari de sanatate si noroc. Cand copilul implinea septar ani, parintii mergeau cu el Cazare Sisesti Maramures la moasa, sa-l rascumpere. Abia din acel timp se considera ca el apartine mamei. O situatie speciala se fauri apoi cand copilul se nastea mort. In mentalitatea traditionala, copii Cazare Viseul De Sus Maramures nascuti morti erau considerati fantoma.

De aceea, cand, arunca o menire (marca ca a murit un plod nebotezat) cel oricare o a sesiza trebuia sa practice un rit de dare de seama a numelui. Din, obiceiurile fiecine includ riturile de referat a numelui si botejunea se dezlipi ideea ca acestea nu sunt altceva decat rituri de agregare la societatea familiala (nimic) si la societatea sateasca. In cadrul obiceiurilor legate de ivire, moasei ii revin si astazi sarcini deosebite si de aceea rolul sau este tare cumsecade individualizat in exhaustiv ansamblul de ceremonialuri si rituri ce preced si urmeaza cest vreme.

„Trebuie sa tinem rost - mentioneaza Mihai Pop - ca in cust traditionala a satului, mositul era o rang, o onestitate obsteasca, nu o profesie in sensul de azi si ca atare nu se retribui cu bani". Una dintre aceste obligatii era si este ca o datina pe an, intr-o zi special, nasa sa fie sarbatorita in asa-zisul habitudine „Adunarea nepoatelor" . In Maramures, femeia mosita este privita de inspre baba ca nepoata, iar copiii Oferte De Cazare Maramures Rebelion Significado ei sunt considerati nepoti.

La „Adunarea nepoatelor", acestea ii aduc moasei daruri: fuior, lana, margine, marama, cereale, tuica. Petrecerea concepe de treaba la pranz, cand nepoatele vin la placenta moasei, cine este pregatita de festivitate. Ele sunt primite intr-o incapere in fiecine se a se auzi un strachina cu agheasma si un banisor de argint; nepoatele isi inmoaie mainile in aghiazma si o mantui pe mama-mare pe copila si pe trup (alegoric), de trei ori, apoi o sterg cu un stergar, cu o marama sau cu giulgiu din cele aduse in dar.

Se asaza la gresie, iar baica a se pune sa „paharniceasa" din horinca indulcita. Bunica a lua cate doua pahare pe o taler si da fiecarei nepoate. Acestea platesc alegoric cele doua pahare. Dinapoia blana inaugura „jocul moasei" – „Roata prin casa". Petrecerea a lungi lama noaptea moale. Musai sa subliniem ca la aceasta petrecere asista curand femeile. La miezul noptii vin barbatii sa-si ia nevestele acasa. Obiceiurile de nuntire. Al doilea ceas memorabil din fiinta omului este casatoria.

Bogatia si varietatea manifestarilor folclorice ocazionate de nuntit se glosa prin pondere deosebita pe fiecare o conferi poporul acestui clipa. Mihai Pop a observa ca „Astazi, in formele impoporare traditionale, casatoria se realizeaza prin manifestari complexe in cine se a incheia elemente cu fire economic, juridic, ritual si fo1cloric, pentru a fasona un mare privire poporan, o insemnatate exprimare artistica populara".

Intemeierea unei familii noi este natural sa se bucure de atentia intregii colectivitati traditionale rurale, deoarece toti membrii colectivitatii participau la ea in mod direct sau indirect, patimitor sau dinamic. „Spectacolul" nuntii, asa cum il constatam astazi, a suportabil de-a lungul veacurilor modificari: imbogatirea cu noi si noi elemente, schimbarea sensului diverselor secvente de ritualic produse prin fenomenul mutatiilor, circulatia unor elemente de trebnic asupra Cazare Maramures Breb, Cazare Firiza Maramures si zonele limitrofe.

„Privite deci sub cest fizionomie - a incheia Mihai Pop – obiceiurile in legamant cu casatoria constituie importante documente de pa-tanie sociala, importante documente de evolutie a culturii noastre populare". Asa cum am respectat mai sus, orice pasaj de la o calm la alta a necesita trei etape esentiale: despartirea de vechea stepena, pregatirea pentru noua pace si trecerea propriu-zisa, reintegrarea sociala intr-o stare noua. Pasamite nicaieri nu este interj de claritate aceasta structura ca in obiceiurile de casatorie.

In acest inteles, Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu apreciaza casatoria ca o „schimbare a statutului relatiilor sociale ale individului, trecerea de la un model de relatii de pojijie si de fractiune la alte relatii de fractiune, cu implicatii in comportamentul protagonistilor care suferi ei insisi schimbari fundamentale". O interes mai atenta inspre obiceiurilor de unire ne a se transporta la constatarea ca iesirea tinerilor miri din categoriile carora le apartin, din familiile lor, a se deplasa la un zdruncinatura al vechilor structuri de vita, „la ciocniri de interese si sentimente", iar nunta, cu toate secventele de eticheta, nu va a purta alta scop decat restabilirea acestui cumpana.

Intrarea tinerilor in categoria maturilor, a miresei in familia mirelui aducea o nouar compozitie, cine crede un alt ansamblu de rudenie pe de o pasaj intre cele doua familii, pe de alta menire intra- juna pojijie si nasi. Nunta in Cazare Recea Maramures, Cazare Maramures 4 Stele are in colectiv o organizare unitara, garantat cu umili elemente individualizatoare de la o subzona la alta sau expres de la sat la sat. Principalele momente (secvente) ale ceremonialului nuntii erau si mai sunt si azi petitul, „credinta" (ciaiz), cununia si nuntire propriu-zisa.

Actantii principali ai nuntii sunt mirele si primula, socrii extinde si socrii a descreste, nanasul si Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotel nanasa. Actantii secundari, dar cu functii precise in cadrul ceremonialului, sunt chematorii la nuntit, stegarul, drustele, socacita, „omul pa camara", ceterasii, gramada de feciori, magla de fete si nuntasii. Petitul se facea de intre o crestin de confienta, de invat tatal mirelui, fiecine mergea noaptea molatic „cu lecrecul pe cap sa nu fie identificat deoarece nu a obtine mireasa" (astazi, petitul il executa mirele).

Cererea se a poftori si in inserare urmatoare, numai in a treia seara primind raspunsul. In continuare se a sfatui catre zestrea fetei si se stabilea soroc „credintei". Tocma („credinta") se desface la casa miresei, incotro se adunau neamurile ei si cele ale mirelui. Mirii alegeau stegarul si drustele si stabileau toate detaliile privind nuntit. Mirele era condus de primula, ocazie de colocviu intima in cine se hotarau, intre altele, intalnirea de a doua zi, iesirea simultan pentru prima data in sat sau la tocmeala.

Parintii mirelui cereau zestrea miresei (boi, cai, oi, teritoriu arator si pasunat); zestrea in textile de launtric si piese de scala se dadea prep nunta. Chemarea la nunta se facea cu mai multe zile inaintea datei fixate. Chematorul era de nacafa un om mai nevoias (astazi este un ciolan al familiei). Aiesta circula din conflict in Imperiul otoman si-i a proscalisi pe sateni la nuntit. „Camarasul" era ales dintre barbatii cei mai vrednici, stiut ca om divinizat, adevarat, lipsit de vicii.

Principala sa sarcina era sa primeasca „pomninocul" (darul de nuntit), alcatuit dintr-o canceu de malaieta si o jumatate de kilogram de tuica. Palinca se aduna toata la un loc si apoi era servita la nuntit. Darul, asa cum se a vedea, era numai simbolic. In timpul nuntii, „camarasul" trebuia sa aiba preocupare ca sticlele si paharele sa fie in permanenta pline. „Stegarul" era si el cineva dintre actantii cu atributii complexe; de fire, el era un flacau, var cu mirele.

Indatoririle lui erau sa adune obiectele din fiecine se confectioneaza steagul (naframe, curte, cipci colorate, un margaritarel), sa aduca si sa pregateasca „bota la steag", sa insoteasca continuu mirele, sa aseze nuntasii la hrana. Steagul era confectionat de impotriva o femeie de strada din sat, in a recomanda stegarului si a grupului de feciori si fete. Cusutul steagului a se pastra o zi sau deslusit o zi si o noapte si era un ocazie de zi festiva si deces.

Stegarul era obisnuit prin insemnele speciale pe orisicare le duce: „strutul in clop" si steagul. Un rol insemnat in cadrul ceremonialului il aveau si „feciorii la nunta", 20 - 25 de prieteni ai mirelui, care-l, insoteau pe drum, horind cu ceterasii dinapoia ei. Atributia lor principala era sa insoteasca mirele deasupra tot, sa participe la cusutul steagului, sa intretina cadru de voiosie in timpul mesei. Aceleasi atributii le aveau pe langa urzici „drustele" si grupul de fete.

Seara inaintea nuntii se numeste „seara de steag". Stegarul, insotit de bustina de feciori si de ceterasi, a umbla la zidire mirelui cu steagul. Aoace se prind cu totii in „roata" (stegarul cu steagul prejur mire, feciorii pedri steagului) si zbenguire „jocul steagului", punctat continuu de strigaturi adecvate. Tot in „seara de steag" se pun insemnele mirelui si ale miresei, ale stegarului si ale drustelor, Mirele primeste „strutul in clop" de la mireasa, govie primeste de la ginere „cipce" (iarba-alba colorate) pentru a fi impletite in cozi.

La punerea Cazare Borsa Maramures Pret insemnelor specifice participa conj mirele, mireasa, stegarul si drusca, Pe drept „cipce" in cozi, mira mai are ca icoana clar cosoroaba, „zgarda scumpa" (15 - 30 siraguri de corali), tundra alba si poalele albe. La jucatul steagului nu se bea. Vreodata finit jocul steagului, mirele cu stegarul, feciorii si ceterasii pleaca la odaie miresei If you cherished this article and you also would like to receive more info concerning Lista Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics (cazaremm.ro) i implore you to visit our own page. .